“Am doar 18 ani! Sunt nebun, iubesc…” (Vama Veche – Am doar 18 ani), da! Ai doar 18 ani si trebuie sa te bucuri de ei. Din pacate aceasta varsta nu revine niciodata si are nebuniile, placerile, corectiile si provocarile ei. Trebuie sa fii cu masura in toate si in acelasi timp sa te distrezi cat de mult se poate, sa inveti sa adopti un echilibru in viata ta si sa alegi drumul in viata care consideri ca iti este mai prielnic. 18 ani este varsta la care parintii tai nu mai trebuie sa plateasca pentru tine vacanta sau nici macar sa te includa in ea, este momentul in care raspunzi pentru faptele tale, poti conduce legal masina si bineinteles poti sa incepi sa mergi prin cluburi. Dar toate acestea sunt momente care din pacate trec foarte rapid si ca sa iti amintesti cu drag peste ani trebuiesc imortalizate, capturate, prinse intr-o clepsidra a timpului numita fotografia. 

De la 8 la 4, sau de la 10 la 6, in fiecare zi, aceeasi rutina, cafea gratis, colegi la fel de plictisitori ca viata mea, trece luna vine banu’ si imi voi … asta cred unii ca inseamna viata de corporatist 🙂 dar adevarul este: de la 10 la 6, uneori si peste program, vin la munca chiar cu placere, ma intalnesc cu cativa zeci de co-workeri cu care rezonez si ne bem prima cafea impreuna, revin la birou, imi fac primele task-uri, trimit un mesaj de grup “In 15 minute, turneu de ping-pong”, primesc 32 de raspunsuri pozitive,ups! mai trebuie sa aducem o masa, (nu-i problema), jucam, apoi mai facem cateva task-uri, comandam ceva de mancare, mancam, trece ziua, trec saptamanile, am abonament la sala/cinema/patinoar/gradina zoo etc, vin sarbatorile si..petrecerea corporate, aaa.. 🙂 bautura si mancare gratuita, o noapte de neuitat si mahmureala de a doua zi!si.. 500+ poze in care apar cu colegii la photo booth mascati, costumati si fericiti! Cam asta-i viata de corporatist 🙂